Articol publicat de Dorin Popescu pe siteul Casa Mării Negre, în data de 15.07.2020
Începând cu noaptea de 12 spre 13 iulie, noi tensiuni violente și confruntări militare se produc în mod constant la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan. Părțile se acuză reciproc de provocări militare și informaționale.
De-a lungul acestei frontiere, confruntările militare dintre părți au devenit în ultimele zile deosebit de intense. În urma acestora au murit cel puțin 15 militari. Numărul victimelor este în creștere. Datele oficiale recente dau cel puțin 11 militari azeri decedați (plus o victimă civilă), precum și 4 militari armeni. Fiecare parte pretinde că pierderile înregistrate de cealaltă parte sunt mult mai mari; fiecare parte raportează victorii în plan operațional și tactic.
Baku a raportat oficial moartea unui general, generalul-maior Polad Gațimov, în rândul celor 11 militari decedați. Totodată, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că au fost efectuate lovituri aeriene de mare precizie asupra a numeroase obiective militare aparținând Forțelor Armate armene și că aceste lovituri ar fi produs moartea câtorva zeci de militari armeni, precum și distrugerea unei mari cantități de tehnică militară.
Ca răspuns, MAE armean a anunțat moartea a numai patru militari și rănirea altor cinci militari. Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE armean, Anna Nagdalian, nu sunt victime în rândul populației civile, deși partea azeră și-ar fi stabilit ca ținte și obiective civile de infrastructură.
Confruntările au loc nu în zona republicii separatiste Nagorno-Karabah, ci de-a lungul unei fâșii de frontieră recunoscute internațional, în partea de nord-est a frontierei comune (de-a lungul regiunii Tavuș din Armenia – corespondent în Azerbiadjan: regiunea Tovuz).
Motivele acestor tensiuni continuă să fie prezentate în mod diferit de către autoritățile de la Baku și Erevan. Potrivit Ministerului Apărării al Armeniei, o grupă de militari azeri ar fi încercat să treacă ilegal frontiera cu Armenia la bordul unui camion militar de transport; partea armeană ar fi deschis focul, după care forțele armate azere ar fi răspuns cu tiruri de artilerie. La Baku se apreciază că, dimpotrivă, focul de artilerie ar fi fost deschis de către partea armeană, fără explicații și fără avertismente, de către un post militar avansat armean din zona de frontieră.
În apropierea frontierei se află posturi militare ale ambelor părți.
Partea armeană acuză forțele armate azere că au atacat cu tiruri de artilerie infrastructura civilă din orașul Berd.
Forțele armate armene acuză Corpul 3 al armatei azere, dislocat în regiune, precum și trupele de grăniceri, că efectuează trageri cu toate armamentele din dotare. Potrivit șefului Centrului armean de criză, Arțrun Ovannisian, armata azeră acționează cu toate armanentele, grenadele, minele, tancurile și mijloacele de artilerie de până la 122 mm aflate în dotare; partea armeană nu exclude utilizarea unor calibre mai mari și a unor categorii de tehnică de luptă precum avionul fără pilot de producție israeliană «Sky Strikeer». Acesta a declarat că Forțele Armate armene pot respinge atacul părții azere și că nu este nevoie ca Armenia să se adreseze pentru sprijin către Organizația Tratatului de Securitate Colectivă întrucât dimensiunile confruntărilor nu au amploarea necesară pentru solicitarea de sprijin internațional.
Șeful Centrului armean de criză, Arțrun Ovannisian, a anunțat cel puțin 12 victime ale părții azere, inclusiv șeful de stat major al unui corp de armată.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului armean al Apărării, Șușan Stepanian, a declarat că 10 militari armeni ar fi fost răniți, dintre care unul se află în stare gravă.
Cele mai recente cifre privind pierderile au fost anunțate de către presa occidantală (16 militari azeri și armeni în total – 12 azeri și 4 armeni). Sunt cele mai numeroase pierderi de vieți omenești în ultimii 4 ani.
Ministerul armean al Apărării a publicat un material video privind doborârea, de către apărarea antiaeriană armeană (complexele de lansatoare de rachete tip “Osa”), a unui avion fără pilot tip «Elbit Hermes 900» aparținând armatei azere.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului armean al Apărării a declarat că armata azeră ar fi folosit scuturi umane în încercarea de a amplasa sisteme de artilerie mobile, pe teritoriul azer, la cca 10 km de frontieră.
Partea armeană acuză partea azeră că utilizează sistemele lansatoare de rachete BM-21 tip “Grad” în regiunea Tovuz, în apropierea căreia au loc confuntări. Partea azeră a infirmat utilizarea acestor tipuri de armanente.
Partea azeră pretinde că armata armeană încalcă în mod repetat acordruile de încetare a focului, acționează cu mașini grele de artilerie, lansatoare de grenade, lunetiști, mortiere etc. în teritoriile aflate în vecinătatea frontierei. Partea azeră prezintă periodic, prin diferite materiale video, distrugerea acurată a unor obiective militare armene de către armata azeră.
Șeful Departamentului pentru politică externă al Președinției azere, Hikmat Hajiyev, apreciază că recentele tesniuni sunt provocate în mod deliberat de către Armenia; acesta menționează masive concentrări de trupe ale Armeniei la frontiera cu Azerbaidjan, prezența unor militari armeni de rang înalt în regiune etc. Potrivit acestuia, partea armeană a atacat cu tiruri de artilerie pozițiile armatei azere, în cadrul unui atac deliberat – o “agresiune militară”, ”provocare militară” etc. Oficialul azer a declarat că Armenia dorește astfel să creeze o nouă sursă de insecuritate în regiune pentru a-și masca astfel dezinteresul privind accelerarea și finalizarea negocierilor privind soluționarea conflictului Nagordo-Karabah. Potrivit acestuia, se constată din ce în ce mai dese tentative ale părții armene de a acapara teritorii azere în zona regiunilor Tovuz și Gasakh. Oficialul azer a mai menționat atacurile armene repetate asupra civililor și interesul Armeniei de a atrage Rusia în acest conflict de partea sa.
Președintele azer a declarat că nu exclude retragerea țării sale din formatul de negociere a statutului regiunii Nagordo-Karabah dacă partea armeană nu va înceta ostilitățile de la frontieră.
Poziționări diplomatice
Atât Baku, cât și Erevan, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la stabilizarea situației în regiune.
Miniștrii de externe ai Federației Ruse și Iranului au desfășurat convorbiri telefonice cu omologii lor din Armenia și Azerbaidjan. Tema a fost discutată și la o reuniune extraordinară a consiliului permanent al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă / OTSC (organizație din care fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Tadjikistan și Kirghizia).
Ambasadorul armean la Moscova Vardan Toganian a declarat că Armenia mizează pe reacția colegilor din OTSC și pe sprijinul diplomatic al Federației Ruse.
Turcia a fost singura țară care a adoptat poziții diplomatice tranșante în acest conflict, menționând continuarea sprijinului oferit Forțelor Armate azere, care se confruntă cu “atacuri sistematice din partea Armeniei”.
Președintele Turciei Recep Erdogan și-a exprinat îngrijorarea în legătură cu degradarea situației din regiune: “încă din vremea ocupării regiunii Nagorno-Karabah tensiunile s-au transformat în conflict cu atacuri sistematice ale Armeniei. Condamnăm în mod ferm atacurile Armeniei asupra statului frate și prieten Azerbaidjan”. Ministrul turc al Apărării a declarat că Ankara va continua să ofere sprijin forțelor armate azere, pe baza principiului “o națiune, două state”.
Ministerul rus de externe a cerut ambelor părți încertarea imediată a focului, precum și respectarea obligațiilor asumate de către ambele părți în cadrul Grupului de la Minsk al OSCE. Potrivit lui Serghei Lavrov, Rusia va continua să acționeze ca mediator între Baku și Erevan, atât în planul diplomației naționale, cât și în calitate de co-președinte al Grupului de la Minsk al OSCE.
Potrivit MAE armean, ministrul de externe al Ciprului ar fi condamnat “agresiunea azeră” asupra Armeniei.
MAE Belarus cere ambelor părți să revină la dialogul direct.
Poziția Uniunii Europene: “În 12-13 iulie 2020, atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au raportat un incident grav la granița lor bilaterală, implicând utilizarea armamentelor grele. Acest incident a dus, din păcate, la pierderea de vieți omenești. UE îndeamnă ambele părți să oprească confruntarea armată, să se abțină de la acțiuni și retorici care provoacă tensiune și să adopte măsuri imediate pentru a preveni escaladări viitoare. În acest context, ambele părți ar trebui să utilizeze mecanismul lor de comunicare directă, în formatul stabilit și condus de către copreședinții Grupului de la Minsk, precum și de către reprezentantul personal al președintelui în funcție al OSCE. Această încălcare gravă a încetării focului evidențiază urgența reluării monitorizării OSCE pe teren, imediat ce condițiile o permit. UE solicită părților să respecte cu strictețe încetarea focului, să consacre energie și resurse pentru combaterea pandemiei coronavirusului, să se angajeze în mod semnificativ în negocieri substanțiale, sub auspiciile copreședinților grupului de la Minsk al OSCE și să-și pregătească populațiile lor pentru pace”.
Add Comment