Din 2003, de la momentul în care Curtea Constituțională a căpătat dreptul de a soluționa conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, deciziile acestei autorități, menite a rezolva strict aspectele juridice ale divergențelor actorilor politici, au demonstrat excesul de putere al Curții Constituționale.
Această situație, extrem de gravă pentru funcționarea normală a unei democrații, nu a fost remediată prin renunțarea la respectiva prerogativă sau prin regândirea rolului și naturii CCR. Tentativele succesive de revizuire a Constituției nu au atins acest aspect și au eșuat în a oferi o alternativă viabilă.
Decizia CCR din data de 24 februarie 2020 prin care se impune candidatului desemnat de Președintele României la funcția de prim – ministru să aibă deja o majoritate parlamentară în momentul desemnării, precum și pe tot parcursul conturării unei echipe guvernamentale și a supunerii acesteia votului Parlamentului, este o decizie politică, în favoarea partidului politic care a contestat o procedură parlamentară în curs de desfășurare. Nu există niciun aspect juridic al unui conflict (strict politic de fapt) pe care CCR să îl fi soluționat.
Reducând partidele politice la un rol mecanic într-o procedură constituțională importantă, CCR a ignorat prin această decizie valoarea fundamentală a pluralismului politic care se manifestă prin partidele politice, garantat de art. 8 al Constituției și a restrâns în mod arbitrar atribuțiile Președintelui României descrise de art. 103 din Constituție. Mai mult decât atât, decizia CCR aduce atingere art. 89 al aceleiași Constituții, care prevede respingerea a cel puțin două solicitări ale Președintelui în vederea declanșării alegerilor anticipate. În condițiile în care Curtea impune desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care are asigurată susținerea unei majorități (nu ne este clar în acest moment cum se poate manifesta această asigurare), ne întrebăm în ce mod mai poate fi respins un guvern, prin vot, în Parlament, respectiv ce justificare ar putea avea acesta pentru a-l respinge.
Decizia CCR, nefastă pentru democrație, vine în continuarea mai multor decizii care au transformat această instituție din garant al aplicării Constituției în actor politic. Prin urmare, ICDE consideră că se impune demararea unui amplu proces de revizuire a actualei Constituții pentru ca atribuțiile CCR să fie clarificate și că este nevoie, totodată, de un mecanism nou de desemnare a judecătorilor CCR pentru a elimina posibilitatea unor astfel de abordări strict politice, care delegitimează o instituție extrem de importantă pentru funcționarea democrației.
Organizația noastră îndeamnă, așadar, partidele politice responsabile din România să definească drept obiectiv prioritar revizuirea Constituției și reformarea urgentă a Curții Constituționale, precum și a rolului său în contenciosul constituțional.
Radu Carp
Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană
Add Comment