Situația finanțelor publice s-a deteriorat, ținta de deficit bugetar pentru anul 2023 fiind pusă în pericol. Față de o țintă de deficit a bugetului general consolidat de 4,4% din PIB, estimările analiștilor, ale Comisiei Europene și ale instituțiilor financiare internaționale indică o posibilă escaladare la circa 6% din PIB. Deși derapajele bugetare au fost evidente din primele luni ale anului curent, odată cu execuțiile bugetare lunare, Guvernul a amânat implementarea de măsuri corective, într-o manieră transparentă, clară și eficientă. Recent, spațiul public a fost inundat de informații „scurse pe surse” despre posibile măsuri de creștere a fiscalității.
ICDE își exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile pe care, conform surselor, Guvernul le are în vedere privind majorarea taxelor și impozitelor și atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
- Lipsa totală de transparență în actul guvernamental – practica lansării „pe surse” a planurilor guvernului, cu impact negativ asupra activității economice și asupra mediului antreprenorial;
- Lipsa de predictibilitate în politica fiscal-bugetară – majorarea taxelor și impozitelor ar trebui să se facă de la 1 ianuarie și să fie aprobată cu 6 luni înainte, conform Codului Fiscal. Mai mult, modificarea legislației fiscale ar trebui să se facă prin lege, nu prin ordonanță de guvern;
- Lipsa totală de asumare și responsabilitate față de situația creată prin scăparea de sub control a bugetului general consolidat pentru anul în curs. Ne-am fi așteptat ca orice discuție legată de creșterea fiscalității să pornească de la o analiză a derapajelor, identificarea cauzelor și a celor responsabili, dacă este cazul;
- Lipsa totală a unei evaluări a impactului măsurilor avute în vedere asupra veniturilor bugetare în termen brut și net, asupra angajaților și antreprenorilor, precum și asupra economiei;
- Lipsa unei corelări elementare cu ciclul economic și contextul economic regional și internațional. Prognozele economice sunt revizuite în jos în România și în țările care reprezintă principalii noștri parteneri comerciali, pe fondul scăderii consumului, a activității industriale, a comenzilor și a creditării. De exemplu, în cazul Germaniei, principala destinație a exporturilor românești, FMI prognozează o creștere economică pe minus, de -0.1% în 2023;
- În ședința Consiliului de Administrație al BNR privind politica monetară, decizia a fost de păstrare a ratei de politică monetară la 7% pe fondul creșterii economice „modeste” și a „incertitudinilor crescute” legate, mai cu seamă, de politica fiscală. Un alt factor de risc menționat și de BNR la adresa creșterii economice și a cadrului macro este absorbția fondurilor europene, mai ales a celor din PNRR, care presupune îndeplinirea unor reforme esențiale pentru economia românească;
- La o analiză rapidă a măsurilor avute în vedere de Guvern de creștere a taxelor și impozitelor, constatăm că circa un milion de persoane pot fi afectate de aceste măsuri, respectiv peste 200 de mii de microîntreprinderi cu minim 3 salariați și peste 250 de mii de PFA-uri. Aceste persoane vor fi împinse către șomaj sau piața neagră sau gri, făcând, astfel, ca rezultatul scontat de Guvern de creștere a veniturilor să fie discutabil, chiar opus;
- Măsurile prezentate vor afecta și ONG-urile, prin modificarea regulilor de sponsorizare aplicate firmelor.
ICDE cere Guvernului o atitudine responsabilă în actul de guvernare și renunțarea la măsurile dăunătoare economiei, cu atât mai mult cu cât condițiile macroeconomice sunt nefavorabile creșterii fiscalității. Alternativ, Guvernul ar trebui să reducă cheltuielile bugetare și să aplice măsurile de reformă prevăzute în PNRR, astfel încât economia românească să devină mai competitivă și rezilientă.
Ajustarea fiscală ar trebui să se bazeze pe principii precum: utilizarea politicii fiscal-bugetare pentru susținerea și promovarea unei creșteri economice sustenabile, asumarea răspunderii sectorului public și implicit reducerea cheltuielilor în administrația publică – având în vedere supradimensionarea acestui sector comparativ cu cele mai bune practici din țările Uniunii Europene – principiul eficienței instituțiilor publice și principiul echității fiscale.
În acest sens, reamintim câteva ținte și jaloane din PNRR, din Partea II, Componenta 8 – Reforma Fiscală și Reforma Sistemului de Pensii, care, implementate corect și la timp, ar îmbunătăți situația finanțelor publice (din păcate, la unele se înregistrează deja întârzieri):
- 191 – 197 R1 privind digitalizarea ANAF;
- 198 R2 privind modernizarea sistemului vamal;
- 199 – 204 R3 privind îmbunătățirea sistemului de programare bugetară;
- 211 – 215 R6 Reforma sistemului public de pensii, inclusiv reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale;
- 216 – 218 Creșterea confirmării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale.
Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) este un think tank care promovează valorile europene și cultura democratică, format din experți români consacrați în diferite domenii de activitate, care activează în țară și în străinătate.
Autori:
Anca Dragu, vice-președinte ICDE
Adrian Codirlașu
Claudiu Vuță
Add Comment