În cursul zilei de ieri, 23 septembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE””) a publicat concluziile Avocatului General al CJUE în cauzele conexate C-83/19, C-127/19 și C-195/19, în cauza C-291/19, în cauza C-355/19 și în cauza C-397/19, ce au ca obiect trimiteri preliminare prin care mai multe instanțe din România au formulat întrebări în legătură cu modificările aduse de Guvern legilor justiției în perioada septembrie 2018 – martie 2019, modificări care au fost deja evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 și din 2019.
În esență, întrebările adresate CJUE de instanțele din România vizează modificările aduse legilor justiției privind înființarea, în cadrul Ministerului Public, a unei secții de parchet specifice, cu o competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare, precum și modificarea dispozițiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Un alt aspect important vizat de întrebările instanțelor din România privește valoarea juridică a Mecanismului de cooperare și verificare inițiat de Comisia Europeană (MCV) și a rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia.
Mai exact, instanțele din România au solicitat CJUE să stabilească compatibilitatea modificărilor legislative menționate cu principiile statului de drept, protecției jurisdicționale efective și independenței justiției, prevăzute într-o serie de dispoziții de drept al Uniunii Europene.
ICDE atrage atenția asupra faptului că, prin concluziile publicate ieri, Avocatul General al CJUE propune Curții să declare că normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați și numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare sunt contraredreptului Uniunii Europene.
În motivarea opiniei sale, Avocatul General reține, printre altele, că anumite prevederi din dreptul Uniunii Europene (art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și art. 19 TUE, care reglementează dreptul la un proces echitabil) se opun înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politicăasupra funcționării și compunerii sale.
Deși CJUE nu a pronunțat încă o hotărâre în aceste cauze conexate, ICDE subliniază că, în marea majoritate a cazurilor, hotărârile CJUE sunt în acord cu opiniile prezentate de Avocatul General al CJUE, iar dispozițiile dreptului Uniunii Europene pe care se bazează concluziile Avocatului General sunt obligatorii pentru toate autoritățile (inclusiv cele legislative) și instanțele din România, de la data intrării în vigoare a acestora, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană. Astfel, hotărârea CJUE ce se va pronunța în aceste cauze va clarifica – cu titlu obligatoriu – doar interpretarea corectă a unor dispoziții de drept al Uniunii Europene pe care autoritățile române ar fi trebuit oricum să le respecte, chiar și în lipsa pronunțării unei hotărâri a CJUE.
Prin urmare, ICDE consideră că, într-o societate democratică bazată pe valorile Uniunii Europene, responsabilitatea politică și dispozițiile obligatorii de drept al Uniunii Europene obligă toate autoritățile publice implicate în procesul legislativ să promoveze și să adopte urgent proiecte legislative care să asigure conformitatea cadrului legislativ privind sistemul judiciar din România cu toate prevederile dreptului Uniunii Europene referitoare la statul de drept, independența justiției și dreptul la un proces echitabil, precum și cu rapoartele periodice adoptate în temeiul MCV.
Nu în ultimul rând, ICDE reamintește că, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituția României, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească au obligația de a garanta aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană şi din prevederile dreptului Uniunii Europene, care au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
Persoană de contact: avocat dr. Mihaela Vrabie, membru ICDE
Add Comment