Cetățeanul Călin Georgescu a avut mai multe declarații care pun în pericol siguranța statului fiind potențiale motive de declanșare a unor conflicte cel puțin diplomatice. Ne referim la declarația din data de 11 ianuarie 2025 cu privire la faptul că baza militară de la Kogălniceanu va fi folosită de NATO pentru a ataca Rusia și la declarația din data de 30 ianuarie 2025 cum că România va participa la împărțirea teritoriilor aparținând azi Ucrainei.
Georgescu nu a făcut aceste declarații ca un simplu cetățean, ci ca participant la alegerile din toamna anului 2024 pentru Președinția României. Mai mult, pretinde că este “președinte ales” și că intenționează să participe din nou la următoarele alegeri prezidențiale. Declarațiile lui sunt de impact, făcute la ore de maximă audiență și multiplicate de susținătorii săi.
ICDE reamintește că libertatea de exprimare nu este un drept absolut: după ce Constituția la art. 30 recunoaște inviolabilitatea acestui drept (alin. 1), ea indică și limitele acestuia (alin. 6 și 7). În mod expres Constituția interzice “îndemnul la război de agresiune”, iar art. 405 din Codul penal pedepsește “Propaganda pentru război”. Textul de lege incriminează răspândirea de știri tendențioase sau inventate, în scopul provocării unui război de agresiune. Or, cu privire la prima declarație, nu există niciun plan sau declarație vizând intențiile agresive ale NATO față de Rusia. În privința celei de a doua declarații, aceasta este contrară poziției oficiale a României și UE care au dezavuat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei; mai mult, declarația lui Georgescu este contrară Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, ratificat prin Legea nr. 129/1997 a Parlamentului României.
Subliniem riscul major ca astfel de declarații să fie percepute ca o abatere gravă de la angajamentele ferme ale României față de NATO și Uniunea Europeană. Într-un context geopolitic fragil, în care securitatea și stabilitatea regională sunt esențiale, astfel de mesaje pot fi exploatate de actori ostili pentru a slăbi poziția României pe scena internațională. Declarațiile lui Georgescu privind intenția de a contesta granițele recunoscute internațional ale Ucrainei, în linie cu narativele promovate de Moscova, nu sunt doar controversate, ci se înscriu într-o logică periculoasă. Prin legitimarea încălcării dreptului internațional, astfel de poziții pot alimenta instabilitatea regională și pot crea premisele unei escaladări care să implice direct România într-un conflict deschis. Acceptarea unei astfel de retorici echivalează cu abandonarea angajamentelor României față de dreptul internațional și principiile care au garantat pacea în Europa, riscând să atragă țara într-o spirală de tensiuni și confruntări militare cu vecinii săi.
Este important să subliniem că promovarea unei retorici revizioniste, aliniate strategic cu interesele Kremlinului, contravine în mod fundamental valorilor democratice, principiilor statului de drept și respectării drepturilor omului, elemente definitorii ale României ca stat membru al Uniunii Europene. O astfel de poziționare poate fi interpretată ca o încercare de subminare a ordinii constituționale și a orientării strategice pro-occidentale a României, deschizând calea către influențe externe maligne. Accesul la educație de calitate, libertatea de a trăi, munci și studia oriunde în Europa și siguranța națională sunt direct legate de apartenența României la NATO și UE. Orice discurs care încurajează îndepărtarea de aceste alianțe strategice poate avea efecte directe asupra vieții cotidiene a fiecăruia dintre noi, afectând locurile de muncă, investițiile și poziția României în lume.
Se impune o analiză atentă a credibilității acestui candidat și a motivațiilor sale. Ce urmărește prin astfel de idei? Pe cine servește această abordare? Ce impact real au aceste declarații asupra percepției internaționale a României și, implicit, asupra securității cetățenilor săi? Alegătorii, în special tinerii și cei din diaspora, trebuie să aibă acces la toate informațiile necesare pentru a evalua dacă astfel de declarații sunt compatibile cu obiectivele lor personale—o Românie sigură, stabilă economic și liberă de influențe ostile.
Declarațiile lui Călin Georgescu nu sunt un caz izolat, ci fac parte dintr-un tipar mai larg de mesaje promovate în mai multe țări europene de pro-Kremlin care susțin o schimbare de direcție strategică, aliniată intereselor Moscovei, fără a explica costurile și riscurile unei astfel de abordări. Exemple recente din Ungaria și Slovacia demonstrează că astfel de discursuri pot conduce la slăbirea instituțiilor democratice, polarizarea societății și pierderea încrederii în perspectivele economice ale țării.
România are o istorie îndelungată de confruntare cu influența distructivă a Rusiei, care, în mod repetat, a încercat să submineze independența și suveranitatea națională. De la ocupația Basarabiei în 1812 și anexarea sa de către Imperiul Țarist, la Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, care a facilitat pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord în 1940, și până la impunerea brutală a regimului comunist după al Doilea Război Mondial, Rusia a avut un rol central în fragmentarea teritorială a României, distrugerea elitelor și subjugarea țării printr-o dictatură impusă de Moscova. Așa cum subliniază Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, regimul comunist instalat la ordinele Moscovei, „un sistem totalitar de la înfiinţare şi până la prăbuşire”, a fost ”nelegitim și criminal”, bazat pe represiune, corupție, intimidare și suprimarea brutală a drepturilor fundamentale ale românilor. Sub influența URSS, România a fost izolată, economia a fost distrusă prin politici absurde, iar milioane de oameni au fost supuși unui regim opresiv.
Astăzi, Rusia continuă să aplice tactici similare pentru a destabiliza statele din Europa de Est. Prin propagandă, dezinformare și sprijinirea unor lideri politici care contestă ordinea democratică, Moscova încearcă să submineze unitatea europeană și să readucă statele din regiune într-o sferă de influență ostilă valorilor occidentale. În plus, nu trebuie să ignorăm eforturile constante ale Rusiei de a submina stabilitatea regiunii prin tactici hibride, inclusiv susținerea unor rețele de influență. Un exemplu concret este Republica Moldova, unde oligarhul Ilan Șor a fost un instrument-cheie în încercarea de a corupe sistemul electoral și de a bloca integrarea europeană a țării. Rusia aplică astfel de metode și în alte state, promovând instabilitatea și încercând să deturneze națiuni întregi de pe parcursul lor democratic.
Fără a se pronunța cu privire la vinovăția lui Georgescu sau întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii indicate, ICDE solicită Parchetului de pe lângă ICCJ efectuarea cercetărilor ce se impun și eventuala tragere la răspundere penală a lui Georgescu. Instituțiile statului au responsabilitatea de a trata cu maximă seriozitate astfel de declarații și de a preveni orice derapaj care ar putea expune România riscului unui conflict militar cu vecinii săi, subminând astfel securitatea națională și stabilitatea regională. În același timp, cetățenii trebuie să fie conștienți de efectele reale ale dezinformării și să își bazeze alegerile pe fapte, nu pe emoții sau manipulări subtile.
În concluzie, aceste declarații nu sunt doar o chestiune de politică externă, ci au un impact direct asupra viitorului fiecărui român. Indiferent dacă trăiesc în țară sau în diaspora, românii au dreptul la un viitor în care siguranța națională, stabilitatea economică și valorile democratice nu sunt amenințate de discursuri care servesc interese străine și subminează direcția pro-europeană a țării. Pentru a-și proteja viitorul, România trebuie să învețe din lecțiile trecutului și să își clădească destinul cu înțelepciune românească și demnitate, respingând manipularea și dezbinarea hrănită de ură.
Raportori:
judecător dr. Cristi Danileț
prof. univ. dr. Corneliu Bjola
Add Comment