2021 – Tendințe și perspective

Vă prezentăm, la început de an, predicțiile experților ICDE pentru anul 2021. După un an 2020 tragic și cu multe încercări pentru întreaga Planetă, 2021 se anunță interesant din mai multe puncte de vedere. Iată ce cred colegii noștri despre evenimentele care vor avea loc la începutul unui nou deceniu.

---

Trumpismul ca atitudine nu va dispărea complet după 20 ianuarie 2021 iar umbra acestui curent naționalist, iliberal și anti-globalist va mai pluti un timp asupra mandatului lui Joe Biden. Întoarcerea integrală la era pre-Trump va fi, probabil, imposibilă. Dar premisele reconsolidării substanțiale a relațiilor strategice, politice, economice și comerciale SUA-UE există, așa cum există oportunitatea salvării și întăririi NATO, după câțiva ani de declarații dezamăgitoare la adresa Alianței, făcute de o parte și de alta a Atlanticului. În acest domeniu al relațiilor transatlantice, partea plină a paharului va fi cu siguranță mai mare decât partea goală.

Uniunea Europeană, la ieșirea din pandemie, în toamnă, își va pune din nou marile întrebări cu privire la scenariile de reformă politică și instituțională. După trecerea cu succes a „testului rezistenței la stres” din 2020, în care mulți eurosceptici îi prevedeau dezintegrarea odată cu criza pandemiei de COVID, UE va declanșa probabil amânata Conferință privind viitorul Europei, proiectul de suflet al Președintelui Macron.

Această amplă și complexă conferință se va suprapune însă, din cauza amânării ei cu un an, cu alegerile generale din Germania și cu despărțirea de cancelarul Angela Merkel, după o guvernare pro-europeană fructuoasă de 15 ani. Incertitudinea privind orientarea viitoarei guvernări de la Berlin este probabil semnul de întrebare cel mai apăsător pentru UE în 2021. Rămâne de văzut cât de semnificativă este presupusa ascensiune a partidului naționalist radical Alternativa pentru Germania (AfD) și cum va fi structurată viitoarea coaliție de guvernare. Nu e o noutate să spunem că mult din ceea ce înseamnă viitorul UE se va hotărî în alegerile parlamentare germane din septembrie 2021. Presiunea electorală va începe să se simtă spre finalul anului și în Franța, unde Președintele Macron se pregătește pentru alegerile prezidențiale din primăvara lui 2022.

Reinventarea Occidentului va aduce un an de frustrare și încercare pentru regimurile dictatoriale, criminale și mincinoase de la Moscova și Beijing. După ce acestea s-au descalificat în 2020 în ochii opiniei publice internaționale (prin atentatul odios asupra opozantului Navalnîi și, respectiv, gestionarea opacă, absolut criminală, a epidemiei de la Wuhan), regimurile din Rusia și China se vor confrunta cu un val de contestare externă și totodată de nemulțumire internă în creștere. 2021 va fi un an politic bun pentru spațiul occidental liberal și va aduce provocări pentru regimurile autoritariste din Orient.

Premisele reconsolidării substanțiale a relațiilor strategice, politice, economice și comerciale SUA-UE există, așa cum există oportunitatea salvării și întăririi NATO, după câțiva ani de declarații dezamăgitoare la adresa Alianței, făcute de o parte și de alta a Atlanticului. În acest domeniu al relațiilor transatlantice, partea plină a paharului va fi cu siguranță mai mare decât partea goală.

---

După eșecul coaliției dintre partidul Likud al premierului în exercițiu Benjamin Netanyahu și gruparea centristă alb-albastră a lui Benny Gantz, îmi vine greu să cred că primul va reuși să obțină suficiente voturi încât să fie din nou partenerul dominant al unei noi coaliții de guvernare (în actuala distribuție politică extrem de fragmentată a partidelor israeliene, nu văd cum statul ar fi putea fi guvernat fără o coaliție de cel puțin 2-3 formațiuni), mai ales luând în considerare contestarea de care are parte în interiorul propriului partid și de divizarea acestuia (desprinderea recentă a aripii conduse de Gideon Saar, care și-a format un nou partid, este relevantă în acest sens).

            În al doilea rând, consider că Iranul își va continua politica de înarmare nucleară, chiar dacă noua administrație Biden nu a exclus recertificarea  acordului nuclear cu acest stat, denunțat de administrația Trump în 2018. Nu cred ca stimulentele economice (sub forma încetării sancțiunilor sau un regim mai bând de sancțiuni) vor fi suficiente să îi convingă pe radicalii de la Teheran să renunțe la planurile de obținere a unei arme nucleare, mai ales în condițiile în care rivalul principal al Iranului în lumea arabă, regatul Saudit, continuă să manifeste o prezență agresivă pe plan diplomatic și militar în regiune (prin politicile față de Qatar sau Yemen, de exemplu). Arabia Saudită va dori probabil o prezență regională mult mai asertivă în condițiile în care nu mai poate miza pe o relație cu SUA la fel de amicală și strânsă o dată cu schimbarea de administrație de la Casa Albă, știut fiind faptul că președintele Trump a închis de multe ori ochii față de abuzurile comise de regimul de la Riyadh.            Nu în ultimul rând, puteri precum Rusia și China vor continua să aibă o prezență cu efecte disruptive în regiune (Rusia mai ales în Siria, iar China prin prisma relațiilor economice strânse pe care le are cu Iranul), iar SUA nu cred că au, la momentul actual, instrumentele sau disponibilitatea de a se implica suficient de activ încât să le contracareze. Și, evident, nu trebuie în niciun fel să ignorăm ambițiile dominatoare are Turciei, care va continua să preseze, prin diverse metode, atât diplomatice cât și militare, pentru un rol de arbitru și actor regional influent.            În al doilea rând, consider că Iranul își va continua politica de înarmare nucleară, chiar dacă noua administrație Biden nu a exclus recertificarea  acordului nuclear cu acest stat, denunțat de administrația Trump în 2018.

---

În primele două luni va apărea hotărârea CJUE cu privire la existența secției speciale de anchetare a magistraților într-un proces internațional. Curtea de la Luxembourg va decide că România și-a încălcat obligațiile derivate din aderarea la UE. Dezbaterile ce vor urma se vor axa pe găsirea vinovaților, printre care: asociațiile magistraților conservatoare, majoritatea parlamentară anterioară și CCR. Poziția majorității membrilor CCR față de legea care a introdus SIIJ în sistemul de justiție va duce la solicitări publice a demisiei acestora. După refuzul oricăror discuții ulterioare condamnării României în cazul Kovesi, se va redeschide problema existenței unei forme de răspundere a membrilor CCR și de retractare a hotărârilor CCR în situația unor hotărâri date de CEDO și de CJUE. De asemenea, se va pune problema calității persoanelor numite la CCR și găsirii unor criterii profesionale pe care aceștia să le îndeplinească.

La CEDO se va da o decizie finală în Marea Cameră într-o cauză împotriva Ceehiei, cu privire la vaccinarea obligatorie, într-un proces ce datează din 2013 . Se va ajunge la concluzia că dreptul la sănătate al colectivității este mai important decât drepturile individuale. Aceasta va fi folosită în aceată perioadă, a vaccinării împpotriva Covid 19: cei cu adicție la teoria cospirației vor susține existența unui plan mondial de control al populației, în timp ce persoanele cu aplecare spre supremația legii vor explica în van că libertatea înseamnă respectarea legilor, a căror menire este protejarea drepturilor. 

De doi ani nu s-au mai organizat concursuri de recrutare a noilor magistrați, nici a celor tineri, nici a celor cu experiență, căci CCR spus că pentru aceasta e nevoie de o lege, nu doar de Regulamente ale CSM. Nici transferuri nu s-au mai efectuat, din același motiv. Pensionări însă au fost, astfel că lipsa magistraților activi din sistem este una acută. Ca urmare, se va lua în discuție o lege în Parlament de modificare a legilor justiției. Ca urmare, prevăd că legile justiției se vor modifica masiv, ceea ce va necesita timp. Criza de personal din sistemul de justiție se va accentua, dosare importante vor trena și se vor prescrie.

La jumătatea anului va apărea motivarea hotărârii date de ICCJ într-un caz mult discutat privind traficarea unor bunuri ale statului, implicând inclusiv un avocat al unei case de avocatură celebre. Populația va vedea un mecanism bine pus la punct cu documente false și calități asumate în mod fraudulos. Printre cei implicați, o casă celebră de avocatură. Vor ieși la iveală presiuni pe care aceasta le face cu privire la influenceri pentru a influența avocați în scopul de a arunca blamul public către judecătorii care au condamnat escrocii și pentru a influența politicienii în vederea acordării unei grațieri și modificarea legii pentru a se acorda imunitate totală avocaților. 

În concluzie, anul 2021 va fi sumbru pentru justiție. Rezolvarea problemelor se va prelungi până în anul 2022.

---

Acum exact un an însă, un medic oftalmologist chinez, Li Wengliang, din Wuhan, a intuit ce va urma și a dat alarma. Nu l-a crezut multă lume… Acum, la aproape un an de la dispariția acestui medic, căzut victimă a COVID, îi dedic un gând pios și de gratitudine. Dacă nu ar fi fost el, poate daunele cauzate de pandemie ar fi fost și mai mari.

E sfârșit de 2020 și după tot ce am trăit și învățat anul acesta, îmi permit și eu niște reflecții și predicții pentru noul an, 2021.
Pornind de la premiza că suntem încă în pandemie extinsă, că am început să observăm mutații îngrijorătoare a virusului dar și că am început vaccinarea în masă a populației globale, eu cred că anul 2021 va fi mult mai intens decât 2020. Mai intens și mai greu de explicat populației.
Din păcate, infodemia a dat virusului corona o arma importantă și neașteptată în lupta sa pentru supraviețuire și reproducere. Știri false, fantezii demne de romane ștințifico-fantastice și radicalism a făcut ca lupta științei împotriva pandemiei să se lovească de un perete dur.
Dacă nu vom reuși să penetrăm acest obstacol și să folosim glonțul de argint, vaccinul anti SARS-CoV-2, pe scara largă și în mod eficient, va trebui să ne asumăm începerea luptei de la capăt.
Eu cred că vom reuși doar parțial să ieșim din criza pandemică cu ajutorul vaccinului în 2021, din cauza colaborării și comunicării dificile dintre autorități și populație. Cred că ne vom pierde timp inutil cu dezbateri sterile. Acest timp prețios va fi folosit de virus și vom ajunge să ne confruntăm cu o mutație mai virulentă a virusului care “a înțeles” că avem “arme” împotriva sa și se va apăra. Se observă deja aceasta tendința judecând după mutațiile apărute în Regatul Unit și Africa de Sud. Și mai cred că oamenii de știință din toată lumea vor continua colaborarea transfrontalieră și ne vor furniza alte vaccinuri. Și mai cred că a doua oară ne vom vaccina mai conștiincioși și mai eficient. Și atunci pandemia se va sfârșit. Dar va mai fi trecut un an.
Gândul meu bun pentru anul care vine este: să avem înțelepciunea să ne încredem în știință și să nu trebuiască să învățăm din greșeli

---

A opera cu previziuni și anticipări pentru anul 2021 este o provocare fără margini dacă privim fie și numai pentru o clipă peste pragul dintre decenii pe care l-am trecut în noaptea dintre 31 decembrie 2020 și 1 ianuarie 2021.

În schimb, evenimentele finalului de an – alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA, angajamentul cuprinzător european la criza pandemică sau acordul post-Brexit – , ne conferă o fereastră de oportunitate pentru a construi ceea ce este necesar supraviețuirii și preeminenței Occidentului politic în noua cursă globală pentru supremație: reziliența.

Așadar, sub dimensiunea prospectivă, cred că o serie de teme majore vor domina agenda europeană și transatlantică, deci și a politicii externe a României, în primul an al noului deceniu.

Pandemia – Ar fi nesăbuit să o ignorăm, mai ales că de această dată ne putem aștepta la o abordare mai concertată transatlantică, iar subiectele de interes major pot viza reformarea Organizației Mondiale a Sănătății, un tratat internațional privind pandemiile propus de Uniunea Europeană, restructurarea procesului global de producție și refacerea lanțurilor de aprovizionare cu valoare strategică.

Concomitența viziunilor privind viitorul NATO și UE – Două teme separate vor trezi dezbateri puternice legate de viitorul Occidentului: lansarea Conferinței privind Viitorul Europei și recomandările secretarului general al NATO privind un nou Concept Strategic al Alianței. Concomitența lor ar putea reprezenta o oportunitate majoră pentru a întări cooperarea dintre cele două organizații. În mod distinct, cele două teme vor trebui să răspundă și unor provocări separate, precum rolurile politice, globale și militare ale NATO și viitorul integrării UE.

New Transatlantic Deal – Va fi de bun augur ca prima parte a anului 2021 să fie intervalul cronologic a două summit-uri: o reuniune la nivel înalt a celor 30 de lideri euro-atlantici și o întrunire UE27 – SUA, ambele cu Joe Biden în postura de președinte al SUA. Cele două momente, anticipate a avea loc la Bruxelles, vor fi ocazia reînnoirii pentru relația transatlantică și cu accent pe mari teme precum rivalitatea sistemică cu China, revenirea SUA în Acordul climatic și umbrela comună de securitate euro-atlantică.

Relația franco-germană – 2021 va reprezenta anul ieșirii de pe scena puterii pentru Angela Merkel, în timp ce Emmanuel Macron va avea parte de un an dificil în pregătirea sezonului electoral prezidențial din 2022. Astfel, deznodământul alegerilor parlamentare germane din toamna lui 2021 și modul în care Macron își va înfăptui ambițiile politice în pregătirea președinției franceze a Consiliului UE din ianuarie – iunie 2022 și a alegerilor prezidențiale din primăvara lui 2022 vor influența anul politic european în care am intrat.

Politica externă a României – Toate cele mai de sus vor reverbera, într-un fel sau altul, și în acțiunea diplomatică și de politică externă a Bucureștiului în 2021. În schimb, cred că vor exista și câteva teme particulare importante: aniversarea a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, moment care ar merita marcat printr-o vizită prezidențială americană la București sau invers; lansarea Parteneriatului Strategic cu Japonia; înnoirea Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie.

Pentru toate acestea, cuvântul cheie și linia acțiunilor comune pentru 2021 și dincolo de anul acesta ar trebui să fie reziliența, cu scopul de a asigura supraviețuirea preeminenței lumii occidentale în arhitectura globală.

---

Multe din problemele complexe ale sistemului judiciar, cum ar fi supra-aglomerarea instanțelor judecătorești, lipsa personalului, infrastructură necorespunzătoare, nivelul redus de digitalizare, legislație inadecvată, au devenit extrem de presante în contextul pandemiei SARS CoV 2, au forțat reacția  necesară și au pregătit sistemul pentru o evoluție consistentă.  Fără îndoială că experiența și progresele realizate în anul 2020 vor fi valorificate și permanentizate, inclusiv prin modificarea adecvată a legislației, pornindu-se, inclusiv, de la propunerile formulate de specialiști din zona academică.

Legile Justiției vor fi reformate substanțial și, cel mai probabil, în toamna anului 2021, vor intra în vigoare, cu implicații majore pentru activitatea sistemului judiciar. În acest sens, pentru optimizarea actualelor proiecte ale Legilor Justiției – aflate în dezbatere publică, sper în implicarea tuturor profesiilor juridice, cu referire specială la avocați, chiar la nivel individual, întrucât experiența practică a acestora este esențială pentru găsirea celor mai adecvate soluții. 

Problemele profesiilor juridice implicate în actul de justiție, a fiecărei profesii în parte, dar și a relaționării și a raportului dintre acestea,  sunt, deasemenea, complicate, mai ales că pot eroda pilonii statului de drept. Cred că în 2021 aceste probleme vor fi discutate cu seriozitate, bună credință și realism, și chiar dacă nu vor fi rezolvate integral, se va pune bazele unei noi abordări atât la nivel instituțional, cât și la nivel legislativ, prin modificări ale codurilor de procedură, dar și ale legislației profesiei de avocat, statutul profesiei de magistrat fiind (deja) în plin proces de reconfigurare.

În esență, în anul 2021, Justiția va intra într-o nouă etapă de restructurare și modernizare, și cred că sistemul judiciar în sine, toți profesioniștii dreptului implicați în înfăptuirea actului de Justiție și Ministrul Justiției vor colabora loial, și vor avea curajul și determinarea de a genera și susține acest proces.    

Justiția din România are nevoie de o nouă viziune și de strategii de implementare a acesteia, care să o pregătească nu numai pentru prezent, dar mai ales pentru provocările viitorului.

---

Marii actori statali vor “pândi” din penumbră primii pași ai noii administrații americane. Va exista o “pauză de respirație” de câteva luni până când probele de viață ale noului lider de la Washington vor deveni concludente. Este clar că liderii europeni și președinții rus și chinez sunt interesați de un dialog direct și rapid cu Joe Biden. Se preconizează un prim turneu european clarificator al acestuia în Europa, în primul semestru al anului 2021. Este prea devreme să punctăm contacte directe/bilaterale la vârf româno-americane în acest interval. Anticipez trei constante ale politicii internaționale a lui Biden de interes pentru România: recredibilizarea NATO, reluarea relațiilor substanțiale cu UE și menținerea interesului geopolitic pentru estul Europei / vecinătatea estică a Uniunii / spațiul ex-sovietic / regiunea Mării Negre. 

Sunt de așteptat atât continuarea hibridă a turbulențelor din spațiul ex-sovietic, în prelungirea logică a tensiunilor din acest an (Belarus, Georgia, Armenia, Nagorno-Karabah, Republica Moldova etc.), cât și menținerea și multiplicarea tensiunilor dintre Federația Rusă și Ucraina, cu posibile noi focare de tensiune în regiunile cu frontieră comună. O serie de evenimente din acest spațiu (posibilele alegeri anticipate din R. Moldova, continuarea protestelor prodemocrație în Belarus,  contestarea puterii politice din Armenia, tensiunile politice interne din Georgia în raporturile putere-opoziție, inițiativa Platformei internaționale privind Crimeea lansată în 2020 de Ucraina etc.) vor putea constitui pretexte/catalizatoare ale unor posibile intervenții externe destabilizatoare din Est, mascate/camuflate în inițiative geopolitice. 

Totuși, nu anticipez nici o “lebădă neagră” geopolitică în acest spațiu (cum pare a fi fost în 2020 reluarea conflictului din Nagorno-Karabah); în Belarus, Moscova își păstrează și își va exploata capitalul de influență de care dispune, facilitând o soluție de compromis privind ieșirea din criză care să țină cont de interesele armonizate ale Kremlinului și ale actualului lider politic de la Minsk. În R. Moldova, se anticipează un trend ascendent al opțiunii pro-europene, care, cel mai probabil, va duce la o majoritate parlamentară și la un guvern pro-european ulterior scrutinului parlamentar anticipat care se va desfășura în 2021 – mă aștept ca emulația pro-europeană care a facilitat în 2020 alegerea unui președinte pro-european la Chișinău să producă în continuare efecte pozitive în planul relansării agendei europene a R. Moldova. 

România se va confrunta cu provocări externe și interne din categoria contestării democrației, ordinii liberale și statului de drept și va continua să răspundă acestora în format precaut-modest-moderat, cu beneficii limitate de etapă privind menținerea nivelului ridicat de predictibilitate în plan extern. 

Pentru 2021 nu anticipez astfel crize “la suprafață”, ci pregătirea precaută, din Est, a unor seisme geopolitice a căror magnitudine va deveni evidentă în 2022 (cel mai devreme la finele anului viitor). Co o construcție constituțională clarificată, Putin își permite luxul unor “liniști relative” până la noi incendii geopolitice ce pot inflama vecinătatea noastră dinspre est. Sper că în acest interval vom reface și vom rafina, prin coeziuni și solidarități, capacitatea de intervenție la crize a “pompierului de serviciu”, UE/NATO/SUA. Vom avea o mică “fereastră de oportunitate”, tulburată periodic de vocile sibilinice hibride care vor contesta spornic “liniștea lumii” – vaccinul, măsurile anti-Covid, coeziunea europeană etc. Însă “lebede negre” nu vor mai zbura spre Vest, ca în 2020, călare pe supersonice. 

---

2021 este și anul alegerilor și al campaniilor. 

Va fi primul an în care nu o vom mai avea pe Angela Merkel. Cum va arăta Germania, dar și Europa fără cancelarul care a condus destinele statului german mai bine de 15 ani?

2021 este și puntea de legătură pentru ale două alegeri importante: prezidențialele din Franța în care Macron se vede concurat tot mai puternic de către reprezentanții dreptei extreme franceze; și în Ungaria, unde Viktor Orban va avea în față întreaga opoziție unită.

2021 este și anul test pentru guvernele nou alese. 

Va fi Biden un eierlegende Wollmilchsau? Adică un factotum, un panaceu pentru toate problemele lăsate în urmă de Trump? Va trece el Atlanticul redevenind prietenul intim al Europei? 

Desigur, va face din toate aceste lucruri. Dar agenda internă îl va preocupa mai ales pe cel care este întâi de toate, președintele Americii și nu al lumii întregi. Va trebui să o facă și pentru balanța fragilă din Congres și alegerile parlamentare midterm din 2022.

În România politică, 2021 va trebui să fie un anti 2017, în care noul guvern instalat dovedește exact așteptările străzii înghețate de atunci, de creștere economică, de investiții serioase, dar mai ales de justiție corectă și stat de drept consolidat.

Europa va trebui întărită. Sper ca în sfârșit Conferința privind viitorul Europei să ia niște decizii curajoase. Sănătatea europeană trebuie să devină un standard pentru toți. 

La fel și mediul, politica împotriva schimbărilor climatice nu se face doar aruncând bani înspre problemă, ci având și mai multă competență. 

Barierele interne la apărare vor trebui dărâmate, întrucât nu e apărare comună aceea care are la bază deplasarea într-o lună a unui tanc de la Constanța la Vilnius.

2021 va fi și anul științei. Dacă am învățat ceva din 2020 este că nu putem cădea într-un întuneric medieval, ci că știința omului, progresul său, libertatea de cercetare sunt valori inestimabile ale omenirii.

---

Dacă există un motiv de optimism în urma acestui ciclu electoral, acesta rezidă în constatarea că publicul românesc rămâne atașat de valorile bunei guvernări și de promovarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Societatea românească a găsit resorturile pentru a sancționa acele forțe politice care au mizat pe logica puterii politice brute, exercitată cinic prin forța majorității, în disprețul valorilor europene. 

Instalarea unei echipe guvernamentale reformiste creează premisele pentru recuperarea restanțelor și regreselor înregistrate în ultimii ani. Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul și celelalte autorități publice relevante trebuie să se concentreze cu prioritate asupra rezolvării listei de probleme ridicate de Comisia Europeană în ultimele rapoarte ale Mecanismului de Cooperare și Verificare. Iată doar câteva dintre ele:

1. Consolidarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), prin asigurarea unor resurse financiare adecvate pentru îndeplinirea mandatului acestei instituții, de control administrativ al averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese. Sistemul PREVENT de prevenire a conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice trebuie valorificat într-o manieră sistematică de către Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, prin rapoarte publice cu privire la verificările efectuate. 
2. Noul Parlament rezultat din alegerile din 2020 va trebui să fie mai transparent în ceea ce privește deciziile referitoare la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive ale instanțelor având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite ale parlamentarilor. De asemenea, va trebui eliminat arbitrariul politic din  motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor.
3. Ministerul Justiției va trebui să propună o nouă Strategie Națională Anticorupție pentru perioada 2021-2025, cu obiective și măsuri adaptate noii etape în care intră sectorul public din România. Contextul de criză sanitară va face ca sectorul sănătății să fie unul de interes prioritar pentru noul document strategic.
4. Capacitatea statului de a recupera produsele infracțiunilor va trebui mult întărită prin consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) și printr-o activitate mai eficientă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală )ANAF).

Atingerea tuturor acestor obiective depinde în mod decisiv de coordonarea principalilor factori politici ai coaliției guvernamentale PNL – USR PLUS – UDMR. Lipsa de coordonare și dialog se poate traduce într-o segmentare excesivă a acțiunii politice și de aici vin principalele riscuri de ratare a țintelor importante în domeniul politicilor anticorupție.

---

În vremea asta, un fluviu necontenit de minciuni curge către marele public. O campanie constantă, bine calibrată într-un an de pandemie, îşi continuă viguros desfăşurarea. În fiecare zi, oamenii sunt bombardaţi cu informaţii false, minciuni sfruntate, pe mai multe canale. Oamenii sunt debusolaţi. Nu mai ştiu ce să creadă şi mai ales în cine să creadă. 

Succesul vaccinării, adică al ieşirii noastre din criză deci, va fi un succes al încrederii. 

Cine?

La ora la care scriu acest text, Guvernul incearcă să demonteze informaţiile vehiculate pe reţelele sociale cum că vaccinul livrat în România a fost compromis din cauza transportului impropriu, în cutii de carton şi cu camioane frigorifice care nu pot asigura cunoscuta temperatură de -80 de grade Celsius. Guvernul a ales să răspundă provocării anonime, insidioase, subversive (informaţii vehiculate pe Facebook) … cu un mesaj impersonal, un comunicat, care este lămuritor, dar care nu poate aspira la statutul de convingător. O hârtie cu antet nu îi convinge pe oameni. Un om însă, da. 

Ce? 

Pentru încredere, arată ce spui! O personalitate cunoscută ar fi putut să arate în faţa camerelor din ce este alcătuit un container cu gheaţă carbonică în care sunt ţinute dozele de vaccin şi de ce nu este nevoie să fie -80 de grade în camion. Oamenii ar fi văzut cu ochii lor. Aşa cum, în prima zi de vaccinare, personalităţi medicale arhicunoscute, care au fost alături de români în pandemie şi i-au susţinut cu informaţie, explicaţii şi sfaturi, ar fi trebuit să se vaccineze în direct. Cetăţenii ar fi văzut că oamenii de ştiinţă au încredere în vaccin. Chiar şi medicii ar fi fost mai încrezători. Dar, din cauza rivalităţilor şi a nepriceperii, soluţia de imagine din prima zi a vaccinării a fost nulă. 

De ce?

Pentru şi mai multa încredere, explică! Medicii din România au un reflex exact pe dos. În prima zi a vaccinării, un celebru profesor de boli infecţioase a spus în faţa camerelor că dacă oamenii nu înţeleg că vor muri, foarte bine, să nu se vaccineze. Nu este niciodată sufiecientă informaţie şi niciodată nu ajunge la toată lumea. Oamenii trebuie să înţeleagă ca apoi să accepte vaccinarea. Cum este făcut, cum acţionează, de ce nu se poate fără vaccin, aceste informaţii trebuie comunicate constant, în moduri diferite, pentru o perioadă foarte lungă de timp. 

Dealtfel, pentru a câştiga bătălia cu dezinformarea, autorităţile trebuie să treacă rapid la un alt model de comunicare: personalizat, deschis, vizibil, demonstrabil şi, esenţial, constant şi continuu. Pentru că nu poţi răspunde unei uriaşe campanii de dezinformare cu comunicate, emise din când în când. Dezinformarea este empatică, plină de emoţie, răspunde unor nevoi naturale de informare. Nu poţi să o combaţi eficient cu aroganţa hârtiilor cu antet. 

---

Din perspectiva politicii interne, atat Vestul cat si Restul vor trebui sa gaseasca solutii la multiplele probleme politice, economice, sociale ,generate de suprapunerea mai multor revolutii, geopolitica, tehnologica  si de mediu. Lumea internationala nu mai este dominata de Occident. Cea mai mare zona de liber schimb este  acum in Asia-Pacific.Suntem deja prinsi  intr-o noua revolutie stiintifica si industriala, a patra, ce transforma tehnologia in miza geopolitica si obiectiv de politica externa si de securitate nationala. Tarile nu se mai remarca numai prin numarul de tancuri ci mai ales prin numarul de think-tank-uri sau de supercomputere . Inteligenta este materia prima a secolului 21. In fine, agresata de nesustenabila activitate umana a antropocenului, natura riposteaza prin incalzire globala, mega-incendii, topirea ghetii de la poli, desertificare si de ce nu, chiar pandemii. La nivel global  se contureaza tot mai mult sentimentul ca omenirea , din nou, este in fata unui prag. De aici si tot mai desele comparatii cu reactia Occidentului european,  dupa pandemia de ciuma neagra din secolul XIV, cand disperarea a transformat o amenintare existentiala intr-un salt calitativ.

Evolutiile negative vor marca 2021 si din perspectiva politicii mondiale. Competitia geopolitica  internationala, mai ales cea de mare putere , va continua sa se deruleze cu  intensitate ridicata.Remilitarizarea politicii externe se manifesta nu numai la nivelul marilor puteri, dar ea devine o optiune si pentru tarile mici. Azerbaijanul tocmai ce si-a recuperate cateva teritorii nationale prin folosirea inteligenta a noii sale forte militare, demonstrand inca o data vigoarea nationalismului. 2020 nu a inchis nici un dosar important, dimpotriva , a complicat si mai mult peisajul international aducand noi chestiuni pe agenda. De departe, cea mai importanta pentru Romania este problematica Mediteranei de est, cu relevanta directa asupra “micii Mediterane”, Marea Neagra.   Ca si alta data in istoria Romaniei, din nou, putem spune ca  “e cumpana mare pamantului nostru si noua” . E vremea sa fim intelepti. Destepta-te, romane!