Apeluri ICDE Comunicate

Creșterile de taxe și impozite vor afecta creșterea economică, investițiile, consumul și nivelul de trai

ICDE își exprimă îngrijorarea față de măsurile luate de Guvernul Ciolacu de creștere a fiscalității și consecințele acestora asupra economiei. Orice discuție legată de creșterea taxelor și impozitelor ar fi trebuit să fie însoțită de o analiză a derapajelor, identificarea cauzelor și de un impact al măsurilor avute în vedere asupra veniturilor bugetare în termen brut și net, asupra angajaților și antreprenorilor, precum și asupra economiei.

Efectele negative asupra economiei se vor resimți pe următoarele paliere: 

  • Reducerea apetitului investițional la nivelul marilor companii, dar și la nivelul microîntreprinderilor, urmare creșterii poverii fiscale ;
  • Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor si formarea unui nou puseu inflaționist, ca urmare a creșterii fiscalității ;
  • Creșterea ratelor dobânzilor la creditele bancare, precum și o posibilă reducere a ratelor dobânzilor pasive (la depozitele bancare) ;
  • Reducerea salariilor pentru salariații din domeniile vizate direct de creșterea fiscalității – it, construcții, agricultură. Domeniul IT este caracterizat de o expansiune rapidă și un potențial considerabil pentru dezvoltare. O impozitare excesivă ar putea descuraja acest ritm de dezvoltare și ar putea conduce la pierderea oportunităților de a crea noi locuri de muncă.
  • În ceea ce privește agricultura, acest sector include multe gospodării mici cu venituri limitate, iar resursa umană disponibilă este extrem de limitată. O impozitare excesivă ar putea avea un impact negativ asupra producției agricole, putând genera creșterea importurilor de produse agricole ieftine și riscul falimentului agriculturii din România.
  • În sfera construcțiilor, sistemul fiscal trebuie să țină cont de particularitățile acestui sector, caracterizat adesea de fluctuații semnificative ale veniturilor. O taxare excesivă ar putea duce la scăderea investițiilor în construcții, cu consecințe negative asupra economiei în ansamblu, mai ales într-un moment în care piața imobiliară înregistrează o scădere evidentă, iar forța de muncă și întreprinderile din domeniul construcțiilor părăsesc țara.
  • Reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor finali, prin efectul combinat al reducerii salariilor și creșterea prețurilor ;
  • Încetinirea ritmului de creștere economică, prin temperarea atât a investițiilor, cât și a consumului și chiar a exporturilor. 

Creșterea costurilor firmelor, prin creșterea taxelor și impozitelor, determină erodarea competitivității și deteriorarea balanței comerciale, care se află în cea mai vulnerabilă situație din ultimul deceniu. Tocmai pentru a sprijini competitivitatea firmelor și a proteja creșterea economică și puterea de cumpărare a populației, guverne responsabile au redus fiscalitatea în această perioadă (Germania, Estonia). 

PFA-urile și microîntreprinderile vor ajunge să plătească de minim 3 ori mai mult la stat. Pentru microîntreprinderi noile cote de impozitare vor fi: : i) 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro; ii) 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri mai mari de 60.000 de euro. Microîntreprinderile sunt o componentă vitală a economiei naționale, oferind locuri de muncă, stimulând inovarea și contribuind la diversitatea economică. Reducerea plafonului va descuraja antreprenoriatul și va avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu.

IMM-urile generează 2,5 milioane de locuri de muncă (în 2021), iar microîntreprinderile angajează 1,41 milioane de persoane. Pe scurt, 1,41 milioane de persoane vor avea mai multe dări către stat, fără a încasa mai mult. Astfel, pentru a face față dărilor mai mari către stat, microîntreprinderile ar putea recurge la concedierea angajaților și la creșterea prețurilor.

De altfel, un număr de 22.598 de microîntreprinderi s-au desființat în primele patru luni ale anului 2023, după ce plafonul a mai fost scăzut, de la 1 milion la 500.000 de euro. Practic, reducerea plafonului ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra numărului de microîntreprinderi active în economie. Nu doar că acest lucru ar putea duce la pierderea locurilor de muncă și la scăderea activității economice, dar ar putea, de asemenea, să ducă la o scădere a veniturilor bugetare, în cazul în care aceste întreprinderi încetează să funcționeze și, prin urmare, să mai plătească taxe.

Legea adoptată prin angajarea răspunderii, include mai multe aspecte neconstituționale, prin lipsa clarității legii, lipsa predictibilității și introducerea dublei impozitări. Mai mult, așa cum arată și Decizia nr. 1.557/2009 a Curții Constituționale, angajarea răspunderii Guvernului pe o lege se poate face numai în anumite condiții: i) adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă și ii) atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedură uzuală sau de urgență. Guvernul României nu se află în niciuna dintre aceste situații. Aceeași decizie CCR mai spune că în cazul angajării răspunderii aplicarea deciziilor trebuie să fie imediată. Or, în cazul Legii privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare, majoritatea măsurilor vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024. 

Într-adevăr, România trebuie să reducă deficitul bugetului general consolidat, pentru că deficitul bugetar înseamnă inflație și îngustarea accesului firmelor la finanțarea bancară. Însă, reducerea deficitului bugetar se poate face prin reducerea cheltuielilor statului și printr-o mai bună administrare a banului public. Digitalizarea instituțiilor publice, în special a ANAF,  ar conduce la reducerea costurilor administrației, creșterea veniturilor publice și, în general, la îmbunătățirea condițiilor de business.

Atragem atenția asupra faptului că o creșterea a impozitelor directe și indirecte în condițiile existenței unei evaziuni fiscale, de circa 10% din PIB, inclusiv din necolectarea TVA-ului, majorarea cotelor de taxe și impozite, caeteris paribus, nu face altceva decât să stimuleze evaziunea fiscală și gap-ul de TVA. 

Considerăm că în contextul economic actual, rolul statului trebuie să se manifeste în sensul sprijinirii activității economice și reducerii poverii administrative și fiscale.